Mărar En. ..........De. (dill - dill)

Mărarul este un ingredient indispensabil în bucătăria mediteraneană și scandinavă. „Planta vitalității” completează foarte bine preparatele cu pește cu aroma sa dulce și proaspătă.

Mărarul ca și plantă aromatică

În principal, frunzele plantei, ramurile cu frunze, sunt folosite ca verdeață aromatică, deși și fructele sunt folosite. Aroma foarte proaspătă și ușor dulce a ramurilor cu frunze de mărar amintește de  anason  și  chimion . Fructul are o aromă similară, dar cu o iuţeală plăcută. Mărarul este utilizat în regiunea mediteraneană încă din antichitate. Era considerat un simbol al vitalității și se credea că binedispune oamenii. Din Evul Mediu, mărarul era utilizat și în restul Europei și este acum indispensabil în bucătăria scandinavă și în preparatele de pește de acolo.

Utilizare

Mărarul este înrudit cu  chimenul ,  anasonul  și  feniculul  și este utilizat atât sub formă proaspătă, cât și uscată. Ramurile cu frunze de mărar mărunțite pot fi utilizate în orice fel de preparat, dar aroma sa caracteristică merge foarte bine cu mierea, muștarul și oțetul. Fructele de mare și peștele beneficiază cel mai mult de aroma mărarului – de exemplu, somonul scandinav afumat este servit în mod tradițional cu muștar dulce și acru cu mărar. Mărarul este utilizat, de asemenea, și în bucătăria grecească şi turcească: Diferite preparate cu iaurt, brânză și legume, precum tzatziki, börek și sărmăluțe în foi de viță își dobândesc aroma caracteristică numai când se adaugă mărar.

SUGESTIE!
Pentru a obține un oțet cu mărar aromat, pune câteva ramuri cu frunze de mărar într-o sticlă și toarnă oțet de vin peste acestea – peste două săptămâni vei avea un sos delicios pentru orice fel de salată.

Planta

Mărarul este originar din regiunea mediteraneană, deși în prezent este cultivat și în Olanda, Polonia, Africa de Nord, Americi și India. Oamenii cultivă mărarul în grădini de aproximativ 2.000 de ani, iar planta era cultivată și în mănăstiri ca plantă medicinală și verdeață folosită la condimentare. Erau cultivate diverse tipuri de mărar, în funcție de ce parte a plantei se recolta: frunzele sau semințele. Planta anuală de mărar crește până la o înălțime de 1,2 metri și are ramuri cu frunze delicate și subțiri. Fructele sale sunt adesea denumite incorect semințe și au o aromă intensă, spre deosebire de ramurile cu frunze, care au o aromă subtilă și proaspătă.

Cultivare

Plantarea mărarului în grădină
Înainte de a planta mărarul, trebuie să alegi o zonă de amplasare potrivită. În primul rând, e important să asiguri mărarului expunerea directă la razele soarelui. Solul favorabil plantării mărarului este unul bogat în humus, nisipos-lutos, cu un drenaj bun. Se recomandă să ții cont și de pH solului. Acesta trebuie să aibă valori între 6 și 7.
Pentru că semințele de mărar sunt foarte mici, solul trebuie pregătit cu atenție înainte de plantare. Ai grijă ca solul din zona de plantare să fie bine mărunțit, grapat și atent curățat de bolovani și buruieni.
Din cauza dimensiunii reduse a semințelor de mărar, acestea se pot pierde ușor printre bolovani, iar răsărirea nu va fi atât de bogată cum te aștepți. Odată pregătită zona de amplasare, poți planta mărarul conform instrucțiunilor de plantare de pe ambalajul semințelor.
De regulă, acestea se plantează la o adâncime de 3 cm, iar distanța de plantare potrivită variază între 40 și 50 cm. Pentru a stimula dezvoltarea culturii, plantele de mărar trebuie rărite după răsărire. Distanța optimă dintre plante după rărire trebuie să fie de 20 cm.
Perioada potrivită de plantare este intervalul aprilie – mai. Temperatura de germinație recomandată atinge 22 °C.
Mărarul se recoltează când atinge aproximativ 15 cm. Alături de mărar poți planta și cimbru, busuioc sau coriandru, toate aceste plante aromatice având reguli de plantare similare.

Plantarea mărarului în ghiveci
Dacă nu dispui de o grădină, vestea bună este că mărarul poate fi ușor plantat în ghiveci și amplasat pe balcon. Spre deosebire de plantarea în grădină, plantarea în ghiveci nu necesită rărirea plantei de mărar.
Chiar și în ghiveci, mărarul își păstrează preferința pentru zonele însorite. De aceea, cea mai bună zonă de amplasare este fie într-un colț luminos al balconului, fie pe un pervaz scăldat de razele soarelui.
Semănarea mărarului în ghiveci se face începând cu luna ianuarie, primăvara fiind de asemenea un intervalpotrivit de timp. Tot ce trebuie să faci pentru plantarea mărarului în ghiveci este să introduci în vasul ales câteva semințe de mărar. Acestea trebuie acoperite cu un strat subțire de compost și udate cu apă la temperatura camerei.
Ulterior, este necesar să acoperi ghiveciul cu o folie de plastic la care renunți atunci când răsar primele funzulițe. Vasul acoperit cu folie de plastic are neapărat nevoie să fie amplasat într-o zonă luminoasă. Ai grijă ca vasul ales să fie prevăzut cu găuri de scurgere pentru că o cantitatea mare de apă și umezeala duc la putrezirea rădăcinilor de mărar.
De fiecare dată când folosești această plantă aromată pentru preparatele tale gustoase, rupe vârfurile plantei pentru a se regenera rapid.

Bolile și dăunătorii care atacă mărarul
Cea mai frecventă boală care atacă mărarul este făinarea. Atunci când este afectat de făinare, mărarul trage un semnal de alarmă prin frunzele sale care sunt acoperite cu un miceliu de culoare albă. Țesuturile acoperite de miceliu se îngălbenesc treptat, apoi se usucă.
În ultimul stadiu de evoluție al bolii, miceliul devine cenușiu, iar plantele de mărar sunt grav afectat mai ales în zonele caniculare, predispuse spre secetă.
Pentru a preveni făinarea mărarului, aplică tratamente cu funcigide și adminisetrează regulat plantei doze de azot.

Detalii

DENUMIRE ȘTIINȚIFICĂ
Anethum gravolens

FAMILIE
Familia pătrunjelului (Apiaceae)

ALTE DENUMIRI
Buruiană de mărar, verdeață de mărar

ORIGINE
Regiunea mediteraneană, Asia Centrală, Orientul Mijlociu

Nu există dragoste mai sinceră decât dragostea pentru mâncare. - G.B.Shaw