Ghimbir En. ............................De. (ginger - ingwer)

Cu aroma sa proaspătă de lămâie și plusul de iuțime caldă, ghimbirul este unul dintre cele mai aromate condimente din lume. Este un ingredient indispensabil în bucătăria indiană și chineză.

Ghimbirul ca şi condiment

Aroma ghimbirului variază în funcție de țara din care acesta provine și de modul în care este folosit. Aroma sa variază de la cea tipică de lămâie și proaspătă la iute și picantă. Ghimbirul proaspăt este puțin mai picant și are o aromă citrică mai puternică decât ghimbirul uscat. Sub formă feliată, tocată sau rasă, el este utilizat cu precădere în tocănițe, la fripturi și curry. Când este uscat și măcinat, ghimbirul dezvoltă o aromă foarte echilibrată, care este perfectă pentru coacere și pentru preparate arabe și indiene. Ghimbirul este, de asemenea, popular sub formă murată, sau ca sirop sau ceai. În Asia, ghimbirul confiat este mestecat pentru a ține departe spiritele rele.

Utilizare

Practic, niciun alt condiment nu este la fel de versatil ca ghimbirul. Poate fi folosit atât la preparate dulci și sărate, cât și în băuturi. Iar ghimbirul murat merge bine cu sushi. Ghimbirul este rareori aroma dominantă a unui preparat, el fiind combinat de obicei cu alte condimente. Ghimbirul proaspăt trebuie să fie decojit înainte de utilizare. Împreună cu  usturoiul  și ceapa, formează baza pentru multe preparate chineze și indiene. De asemenea, ghimbirul măcinat este ideal pentru a fi folosit la coacere, de exemplu în fursecuri și prăjituri, deoarece conferă o aromă dulce, picantă și o căldură plăcută.

SUGESTIE!
Pentru un ceai de ghimbir aromat, feliază o bucată de ghimbir proaspăt, de mărimea unei nuci. Adaugă 750 ml de apă fiartă, lasă la infuzat timp de aproximativ 8 minute – și ceaiul este gata!

Planta

Ghimbirul este înrudit cu galangalul,  curcuma  și  cardamomul , și se crede că provine din China de Sud. Planta de ghimbir crește până la o înălțime de aproximativ un metru și seamănă puțin cu stuful. Această plantă perenă are frunze lungi și ascuțite și flori galbene/roz. Ghimbirul este cultivat cu precădere în India, China, Taiwan, Nigeria, Mauritius și Jamaica. Nu rădăcina, ci rizomul este folosit drept condiment. Chiar și în prezent, este recoltat în principal manual și uscat la soare. Numele său provine din cuvântul indian inițial pentru ghimbir, tradus în latină ca „zingiber” de către romanii antici.

Cum se plantează ghimbirul?

Studiați rădăcina de ghimbir, pe care ați înmuiat-o în prealabil. Dacă este necesar (lungimea ei este mai mare de 10 cm), divizați-o în mai multe părți, astfel încât să rămână muguri de creștere pe fiecare dintre ele. Locurile secționate se presară cu cărbune medicinal pisat sau cenușă de lemn, ca să se prevină apariția putregaiului.

Puneți puțin substrat într-un ghiveci cu adâncimea mică (15-25 cm) și lățimea mare. Apoi adăugați un strat de nisip, cheramzit sau alt material de drenaj. Așezați rădăcina de ghimbir pe suprafața lui și acoperiți-o cu substrat. Ghimbirul nu crește în înălțime, ci în lățime. De aceea, nu trebuie să-l adânciți: este suficient ca el să se afle într-o groapă cu adâncimea de 5-7 cm. După plantare udați bine ghimbirul și repetați acest lucru o dată la 2 zile, până la apariția lăstarilor. Apoi așezați ghiveciul într-un loc cald și însorit.

Îngrijirea ghimbirului

După ce în ghiveci vor apărea primii lăstari, reduceți frecvența irigărilor, dar aveți grijă ca substratul din ghiveci să nu se usuce. O dată pe săptămână afânați stratul superficial al substratului (până la adâncimea de 1 cm), dar aveți grijă să nu exagerați, deoarece rădăcinile sunt situate aproape de suprafață și cresc haotic.

La sfârșitul lunii mai sau începutul lunii iunie puteți să transferați ghimbirul în grădină, așezându-l într-un rând cu gropi de plantare, pregătite în mod similar. Apoi în zilele extrem de călduroase la irigări se adaugă stropirile de dimineață sau seară.

Ghimbirul este pretențios și la fertilizări. În prima perioadă a verii el preferă îngrășămintele organice, precum soluția 10% de infuzie de bălegar sau găinaț fermentat, infuzia verde de iarbă, infuzia de urzici. Ele se aplică o dată la 10-14 zile, după proporția de 500 ml la fiecare rădăcină plantată. Iar în luna august, când se apropie perioada de înflorire, sunt necesare îngrășămintele cu fosfor și potasiu. De exemplu, puteți să folosiți monofosfatul de potasiu: 30-40 g la un rând cu lungimea de 1 metru. Ghimbirul este fertilizat cu îngrășăminte minerale o dată pe lună, până la mijlocul lunii septembrie.

Dacă ați plantat ghimbirul în ghiveci în timpul iernii, atunci odată cu venirea toamnei puteți să începeți culegerea recoltei. Dacă ați întârziat cu plantarea, trebuie să-l replantați în ghiveci și să-l duceți în casă, deoarece chiar și răcirea nesemnificativă (pentru noi) a aerului până la 10°C poate opri dezvoltarea rădăcinilor și repornirea ei este practic imposibilă.

Alte detalii

DENUMIRE ȘTIINȚIFICĂ
Zingiber officinale

FAMILIE
Familia ghimbirului (Zingiberaceae)

ALTE DENUMIRI
Rădăcină de ghimbir, ghimbir comun, ghimbir canton, ghimbir adevărat

ORIGINE
Probabil China de Sud

Sursa

Nu există dragoste mai sinceră decât dragostea pentru mâncare. - G.B.Shaw